Les Schatzs
11.6.09
  4 luni, 6 kilograme şi 1 blog 

Gata, a început să capete o formă foto-blogul Dariei. Deşi tema grafică este temporară, rozul va lipsi definitiv. Cel puţin până când Daria va găsi parola sub saltea şi va învăţa să-şi întreţină singură jurnalul de bună creştere.

Până atunci, se ocupă mama.

Etichete: ,

 
26.4.09
  11 săptămâni frumoşi  Când nu ne mârâie stomacul, stăm la masă cu mama şi zâmbim la tata.



Etichete:

 
6.4.09
  De-acum nu ne mai îngheață nasul și picioarele  Soare crud în liliac,
Zbor subțire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici,
Viorele și urzici...



Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele.



Și-n orice strop de rouă
Văd două brațe, mici
Ca două
Picioare de furnici.



Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.



Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!



Avem 8 săptămâni şi a venit primăvara.

 
17.3.09
  Strabismul la bebeluși  Strabismul este o problemă supărătoare de care suferă aproape toți copiii mici. [...] Dar nu-ți face prea multe griji, căci totul compensează cu siguranța pe care o simte copilul, când crede că are 4 părinți iubitori. (din Ghidul de supraviețuire de la A la Z când ai copii)

Etichete:

 
8.3.09
  O lună  În urmă cu o lună şi o zi număram contracţiile în ritm de Bollywood – oscarizatul Slumdog Millionaire va rămâne toată viaţa o amintire traumatizantă pentru Iulia. Adevăratele câştigătoare la toate categoriile vor rămâne însă noaptea de travaliu şi naşterea propriu-zisă, la sfârşitul cărora proaspăta mămică arăta mai bine decât mine (asta pentru că mămica arată tot timpul mai bine decât mine, chiar și după un imens efort). Public aici o poză care-mi va afecta respectabilitatea pe termen lung, dar e bine să ştie şi alţi taţi care vor să asiste la naştere că clinica Eva nu are echipament de camuflaj pentru bărbaţii peste 1,75 (ok, peste 1,90). În rest dotarea şi serviciile fiind ireproşabile, subliniem şi pe această cale.



2 zile după naştere am ieşit cu bebe şi mama ei din clinică, animaţi de multiple sentimente.

Pe de o parte nutream griji pe termen scurt - speram să nu-mi fi ridicat din nou maşina băieţii veseli de pe Bobâlna. Pe de altă parte ne încerca o vagă îngrijorare pe termen lung - ne vedeam cu responsabilitatea în braţe, neştiind cum ne vom descurca imediat după ce ajungeam cu bebe acasă.

Şi nu în ultimul rând încercam să înţelegem de ce toată lumea, de la medic la opincă, în locul unor politicoase şi banale La revedere, Să vă crească sănătoasă, etc. ne urase la plecarea din clinică Succes.

Dacă cu maşina n-au fost probleme, iar cu bebe ne-am descurcat onorabil încă din primul minut, ne-a luat totuşi o săptămână bună ca să înţelegem că urările de Succes erau complet întemeiate. Bebe s-a născut cu nota 10. Din câte am putut să ne dăm seama o contribuţie importantă în procesul de notare o au capacităţile de exprimare vocală, acestea fiind foarte ascuţit dezvoltate. În primele zile acasă am primit felicitări de la aproape toţi vecinii adiacenţi (aşteptăm în continuare să ne identifice locatarii de la scara alăturată). Trebuie spus că cu mulţi dintre aceştia n-am schimbat până acum mai mult de un salut în 5 ani de vecinătate. Dar pereţii sunt subţiri, iar bebe ştie să-şi facă simţită prezenţa.



Pe parcursul primelor zile acasă am încercat să ne adaptăm cât mai bine la agenda ei. Timpul se contractă destul de brusc, pentru că nu prea ai timp de nimic altceva. Când nu te ocupi de hrana, igiena sau somnul ei încerci să-ţi mai faci din treburile casei, să te odihneşti sau să cauţi răspunsuri la noile întrebări ale zilei.



Cu cărţile de specialitate la îndemână şi un laptop tot timpul conectat la internet afli destul de repede că dacă bebele are scaune normale, ia în greutate constant şi nu are febră, e sănătos. Astfel că dacă la început ne activam la fiecare scâncet destul de angoasaţi, am început încet încet să identificăm tipurile de plâns, să ne dăm seama care sunt explicabile şi să le investigăm doar pe cele mai puţin explicabile.Am devenit oarecum mai stăpâni pe noi, drept dovadă în momentul în care i-a picat buricul primul reflex a fost să încercăm să-l lipim la loc.



Ne-am pregătit atent pentru prima băiţă adevărată. N-am făcut pe noi de emoţie. Bebe însă nu se pregătise la fel de bine, astfel că spre finalul procedurilor am observat mai multe elemente plutitoare decât introdusesem în cădiţă. Ocazie cu care mi-am amintit că acest tip de incident nu este tratat în nici una din cărţile din bibliografie, pline de altfel de sfaturi redundante pentru situaţii care nu se vor întâmpla niciodată.

La căteva zile după ce am declarat copilul la Primărie (fără coadă şi înconjurat de funcţionari amabili, de-aveam tot timpul senzaţia că am greşit biroul) am căutat să-i asigur un viitor fără griji din punct de vedere al prezenţei pe Internet. În sensul în care, mai mult de curiozitate, am verificat valabilitatea domeniului http://dariaavram.ro. Nu vă povestesc stupoarea de a fi văzut domeniul rezervat. Care erau şansele să existe deja o Daria Avram, care în plus să îşi fi rezervat şi numele de domeniu ?

Scandalizat, mi-am amintit de un articol care spunea că în Statele Unite din ce în ce mai mulţi părinţi verifică dacă adresa de mail (Yahoo, Gmail, etc) a viitorului lor copil este disponibilă, în caz contrar schimbând numele ales. Viaţa bate filmul.



Bebe creşte constant în greutate şi în personalitate. Oache nu. Oache este o viitoare vedetă de blog care va mai apărea în câteva poze ca dublură de bebe. Este o păpușă broscoi pe care bebe o va cunoaște când va împlini 3 ani. Aparent în acel moment copilașii devin brusc conștienți că nu trebuie să înghită ochii și papioanele păpușilor, la fel cum vor înceta să-și bage capul în pungi riscând sufocarea. Până atunci deci, Oache va avea o prezență exclusiv virtuală în viața Dariei.



Ca să închei cu prezența virtuală, de 1 martie Daria a primit cadou o felicitare pe care scria http://dariaavram.ro. Vinovată de rezervarea numelui de domeniu este mătușa. Vom reflecta la o valorificare pe măsură a acestui spațiu.

Daria este, fireşte, cel mai frumos bebeluş pe care l-am văzut vreodată.




Câteodată face grimase care aduc a zâmbet cu gura până la urechi. Atunci, sau când te scrutează profund cu ochii mari, te topești.




Azi avem o lună de viață.



Timpul a căpătat alt ritm, alte repere, iteraţiile au devenit foarte scurte iar jaloanele mult mai dese. Ne-am dat peste cap cu dormitul, am mâncat când am apucat, am suferit cu alăptatul, suferim cu colicii, și totuși, în toată această suferință, primele 3 săptămâni în care am fost toţi împreună acasă au fost cele mai fericite 3 săptămâni din viaţa mea. Ăsta ar fi paradoxul numărul 2. Paradoxul numărul 1 rămâne imensa forţă vocală generată de un corp atât de mic. În ambele aspecte, acesta este doar începutul.

Etichete: ,

 
8.2.09
  Daria Teodora  Și mama ei. De nota 10.



Etichete: ,

 
17.12.08
  Is that a pink elephant ?  Pentru a preveni situațiile neplăcute și pentru a asigura derularea în bune condiții a procedurilor tradiționale ocazionate de sărbătorile de sfârșit de an, precum și în orice alte ocazii, venim în întâmpinarea dvs. și facem următoarea precizare :

Un singur lucru ne place roz.



Mulțumim pentru înțelegere.

Etichete: ,

 
28.11.08
  Expresii frumoase  (Nu mă pot abţine...)

În multitudinea de căutări de expresii frumoase care ajung accidental pe aceste pagini, una foarte proaspătă mi-a atras atenţia :

expresi frumoase despre o noapte de decembrie

Venim în ajutorul dvs. şi vă propunem varianta :

Într-o noapte de decembrie, aş vrea să te fu!$#t.

Hope this helps, succes.

Etichete:

 
24.11.08
  Braşov - Prima zăpadă  Prima zăpadă din sezon a venit sâmbătă dimineaţă, cu flocoane mari şi umede. Vulcanizările s-au aglomerat brusc (nu e un bun moment să faci vreo pană) - toată lumea vrea să treacă pe gume de iarnă, cum am auzit pe cineva exprimându-se.

Dimineaţă am făcut până la birou 40 de minute, ceea ce e o alternativă amară dar călduroasă la un drum de 20 de minute pe jos.

Ajunşi la birou, după o cană de cafea aburind la gura laptoapei, am făcut un tur al orizontului şi am văzut asta :



Ok, suntem pregătiţi, Crăciunul poate sa vină.

Etichete: , ,

 
27.10.08
  High hopes 

Atât.

Etichete:

 
26.9.08
  Oui ?  Cred că cel târziu de Crăciun ne vom echipa de o consolă Wii cu tot tacâmul. Nu neapărat pentru jocuri ca Wario, cât pentru senzație. (via)

Etichete: ,

 
7.9.08
  Stejar multisecular la Sibiu  În Dumbrava Sibiului se află un stejar multisecular, de peste 600 de ani. Şi ca să mai reziste 600 de ani...

Etichete: ,

 
5.9.08
  Mini Schatz  Mini Schatz, în prima sa apariţie online :

Etichete: ,

 
4.9.08
  Infinitul  Un coleg cititor mă întreabă "Dar ce căuta Iulia cu deodorantul la ea ?". Am să-i răspund evaziv, parafrazând definiția dată de Tudor Chirilă infinitului, și spun că Poșeta este expresia feminină a infinitului
3.9.08
  Scule şi unelte  Schatzu : ce faci ?
eu : excel
eu : tu ?
Schatzu : word
Schatzu :
eu :

Etichete:

 
2.9.08
  Cum era FC Brașov să piardă la masa verde derby-ul de pe teren propriu cu CS Otopeni sau Senzaţional : Demascarea atacatorilor cu bilă  Vineri, ora 18:30. Este pauza meciului care a făcut întregul oraş să freamăte. Braşovul fanion întâlneşte CS Otopeni pe teren propriu, o echipă a cărei amintire răscoleşte visele tuturor jucătorilor primei Ligi de fotbal. Stadionul este plin ochi şi urechi, publicul vibrează, soarele străluceşte şi Tâmpa se-nverzeşte, căci cu doar câteva minute mai devreme vedeta locală Surdu, finul juniorului şi naşul seniorilor otopeneni, înscrisese Golul Izbăvirii.

Gol care permite minţii noastre să bătătorească noi căi şi drumuri, căci iată ce frumoasă dihotomie ne oferă limba română, denumind simplu, GOL, o noţiune care umple totuşi cu atâta bucurie inimile suporterilor din întreaga lume, dar mai ales din România. Precum intraductibilul şi prearomânescul DOR, GOL ne înfioară şira spinării naţionale, căci GOL este româneşte şi româneşte este GOL. Nu vezi englezi eliberându-se în University Market-ul lor EMPTY ! EMPTY !!, nu auzi francezi fumând de bucurie în Place de l'Université, au kilomètre zéro, VIDE !! VIDE !!!, nici un alt neam nu-și gâdilă preaplinul cu această frumoasă metaforă a pustiului, ca creuzet al bucuriei. Deci GOL !

Este pauză, dar vigilența oamenilor de ordine de la intrarea pe stadion nu a scăzut cu nimic, ba chiar privirea lor parcă este și mai încordată, căci greul nu a trecut, pericolul nu a fost îndepărtat iar rezultatul superbului spectacol poate încă fi stricat de orice mic detaliu care părăsește liniștea buzunarului și ajunge pe teren sau, Doamne ferește, în fruntea vreunui participant la reprezentație. Emoția este mare, fiind depășită doar de responsabilitatea care încruntă frunțile sudoripare ale jandarmilor.

Am luat-o pe Iulia de mână, ea m-a strâns puternic de braț, și am pășit pe poarta arenei cu senzația apăsătoare că intrăm într-o Catedrală a Religiei Necunoscute, cu tulburarea cu care mergi în terminalul aeroportului, știind că te îndrepți spre ceva din care nu poți, la o adică, să spui : Gata, opriți secolul, cobor ! Nu știu să zbor !

Vinovăția creștea în noi pe măsură ce avansam printre perechile de ochi în veste forforescente. Şi pe bună dreptate, căci nimic nu scapă experienței iscoditoare a mâinilor lor, capabile să identifice răul chiar și acolo unde el nu există încă. Nenea care m-a luat în primire pe mine n-a fost la fel de fioros ca doamna care și-a înfipt ghearele în poșeta Iuliei, mirosind sânge. În timp ce eu dădeam din umeri căutând răspunsul corect la întrebarea : De ce am mai multe chei în borsetă decât are nenea dinți în gură, doamna din poșeta Iuliei a oprit victorioasă timpul în loc fluturând justiţiar două arme albe extrem de periculoase : una în formă de evantai şi alta în formă de deodorant cu bilă. Am fost DEMASCAŢI, teroarea a fost rasă din rădăcină, şi întregul stadion avea să afle de abominabila tentativă de forţare a barajului de lege şi ordine. Mă şi vedeam înconjurat de bliţuri şi plimbat în jurul terenului, într-un ritual eliberator de oprobriu public. Dar nu, vigilenţa este completă doar alături de clemenţă, astfel că am putut totuşi părăsi discret stadionul.

Am ajuns acasă cu capul în piept şi privirea la şireturi şi am privit la televizor rămăşiţele spectacolului fotbalistic la care am fost atât de aproape de a participa în mod activ. În cele câteva minute pe care le-am mai prins acasă, Braşovul a mai marcat un gol iar Iulia a mai ascuţit un pic evantaiul şi a schimbat explozibilul din bilă.

Etichete: , , ,

 
31.8.08
  10 (20, 30) ani mai târziu  După Animoto.com, JibJab.com și Bombay TV, semnalăm încă un site funny : YearBookYourself.com, ale cărui creații le vedem mai jos (ca un făcut, site-ul a crăpat când m-am băgat și pe mine la prelucrat :-D) :







 
  Londra, noaptea  O serie de poze care fac poftă de vizite : London from above, at night.

Etichete:

 
26.8.08
  Firmele de soft din Brașov  Dacă sunteți curioși care mai e harta firmelor IT din Brașov, am pictat o primă versiune a situației financiare a acestor firme în 2007.

În altă ordine de idei, de abia aștept să-mi găsesc un pic de timp să fac niște montaje cu ce am mai filmat în ultimii ani în general, și în ultimul concediu în special. Asta ca să ne țină până la anul (sau chiar mai mult ;-) ).

Etichete: ,

 
17.7.08
  Sibiu, Romania, Animoto 

Etichete: , ,

 
Jurnal de ieșiri din rutină.

dariaavram.ro
danavram.ro
Mesaje recente

Comentarii recente

Arhive

Taguri

Powered by Blogger